Fără să gândeşti

thumb-1400x733Când te îndrăgosteşti, nu mai gândeşti. Tot ceea ce faci este să simţi. Simţi paşii lui apropiindu-se de uşă, simţi respiraţia sa greoaie în momentul reîntâlnirii şi privirea lui săgetându-te până în adâncul sufletului. Îi simţi atingerea şi îmbrăţişarea caldă, şi fiecare particulă din tine se contopeşte cu el atunci când vă îmbrăţişaţi. Îi simţi bătăile inimii şi te uimeşte modul în care vă sincronizaţi respiraţia. Îi simţi braţele puternice cuprinzându-te şi, deşi în alte condiţii nu ai mai putea respira, când te strânge el, parcă îţi dă viaţă. Simţi că nu ai mai vrea ca acel moment să se sfârşească vreodată. Îl vrei acolo, lângă inima ta, o veşnicie.

Te topeşti când el, ditamai bărbatul, se ghemuieşte la pieptul tău şi îţi place să-l priveşti cum închide ochii şi încearcă să absoarbă toată iubirea pe care i-o poţi oferi. Te întrebi atunci: oare are idee cât de mult îl poţi iubi? Ai vrea să-l ţii acolo, la pieptul tău, încă o clipă şi o secundă în plus, dar ţi-e teamă să nu se simtă sufocat. Ai vrea să-i spui tot ce simţi, cu toate cuvintele pe care le ştii şi pe care n-ai avut ocazia să le rosteşti până acum, dar ţi-e teamă că se va speria de intensitatea iubirii tale şi se va retrage.

Încerci să te adaptezi ritmului său, dar suferi pentru că îţi blochezi atâtea simţăminte şi ai impresia că explodezi dacă nu-i săruţi măcar ochii, şi fruntea, şi bărbia, şi nasul şi… totul, pentru că tot ceea ce are, îţi este drag. Îl absorbi încă o dată cu toţi porii şi-l eliberezi, pentru că-l iubeşti şi îl vrei liber şi fericit, deşi în sinea ta îţi doreşti cu ardoare ca libertatea lui să-l aducă alături de tine.

Când pleacă, ia cu el tot ce-ţi este drag. Tu rămâi cu mirosul pielii sale impregnat pe fiecare părticică a corpulu tău şi cu amintirea clipelor depline pe care le-aţi trăit. O vreme îţi va ajunge ceea ce ţi-a lăsat. Apoi, pe măsură ce orele trec, vei începe să-i simţi lipsa din ce în ce mai acut.

Îţi place libertatea de care te bucuri, dar în lipsa lui parcă nu mai are valoare. Nu-ţi doreşti decât să fiţi liberi împreună. Nu-ţi doreşti decât să-ţi permită să-l priveşti, să-l respiri, să-l guşti, să-l iubeşti.

Când te îndrăgosteşti, simţi că nu vrei decât să iubeşti, iar când iubeşti, iubeşti…fără să gândeşti.

O părere la “Fără să gândeşti

  1. La marginea marii … !!!
    Un val pribeag…si un nisip fierbinte…iti scriu acum povestea…….E doar povestea unei imbratisari fugare ce lasa valul fara mare si un nisip pustiu sa stea prea mult in soare…Ne-am intalnit acolo unde pescarusii isi tipa durerea … uneori…..La malul unei mari inspumate si mult prea agitate …plangand si eu si tu cu neliniste in amurg…asteptarea…Eu sunt un val… izbit de mal iar tu un nisip arzand….in asteptarea valului…ne-a unit imbratisarea marii si am fost atat de scurt timp fericiti…atat cat valul atinge nisipul…Marea cea care pe mine ma trimitea spre tine … nisip in asteptarea valului ce va veni , sa-ti sature secatul…Tot ea era cea care ma trimitea sa ma cuprinzi in tine ,sa sorbi setos toti picurii din mine…Sa ma astepti ca pe o iubita ce ar trebui sa-si faca acolo popasul de uscat, popasul pentru tine……tu cel prea insetat…..
    Ne-am atins … !!!Te-am atins si m-ai atins,racorind fierbintele din tine si incalzind racoarea din mine….Te-am atins acolo unde scoicile raman si-si pierd cate o perla pe care tu , nu faci altceva decat….sa o ascunzi adanc in inima nisipului tau … !!!
    Ce bine ca SUNT perla …!!!
    Ce bine ca trebuie sa m-ascunzi in tine … !!!
    Atat de grea ar fi plecarea …si in zadar m-ar astepta…ea , marea !!

    Apreciază

Lasă un comentariu