N-am ieşit

cele-mai-tari-pancarte-de-la-proteste.-imagini-proaspete-din-piata-universitatii.-voteaza-mesajul-preferatDe ce n-am ieşit în stradă? Pentru că scânteia (ironic, nu?) care a determinat revolta a fost moartea zecilor de tineri din Colectiv. Pentru că morţii se plâng în linişte şi era prea devreme pentru a urla în numele lor.

Da, este nedrept ce s-a întâmplat şi cauzele sunt multe şi există oameni care trebuie să plătească pentru această tragedie. Da, dar există oameni care trebuie să plătească pentru multe alte tragedii, inclusiv pentru poliţistul mort la datorie în timp ce îl conducea pe Oprea acasă, dar şi pentru lipsa condiţiilor din spitale, din şcoli, pentru imposibilitatea categoriilor defavorizate de a avea acces la o educaţie de calitate, pentru toţi banii de la buget care se cheltuie în neştire (necunoştinţa noastră, evident) pe protocol, pentru evaziunea fiscală care dezechilibrează grav bugetul şi aşa ciopârţit cu monstruozitate de cei care au drept de decizie şi semnătură în aparatul de stat.

Aş fi ieşit în stradă în momentul în care Ponta a refuzat să-şi dea demisia deşi era urmărit penal. Aş fi ieşit atunci când Oprea a refuzat să demisioneze pentru abuz în serviciu. Aş ieşi în fiecare zi în care un politician ajunge la DNA, este cercetat, eventual condamnat la închisoare (poate chiar cu suspendare), dar nu-i este confiscată averea.

Aş fi ieşit în stradă în momentul în care patriarhul Daniel a declarat (prin purtătorul său de cuvânt – de ce are nevoie de purtător de cuvânt nu voi înţelege niciodată) că singura rugăciune demnă de luat în seamă este cea din patriarhie. I-aş fi strigat patriarhului că Dumnezeu ascultă fiecare rugăciune şi contează numai aceea care este înălţată din suflet către El. I-aş fi spus că Biblia (dacă după ea se ghidează „capetele” bisericeşti) spune că Biserică este orice loc în care se adună oameni şi închină rugăciuni către Dumnezeu; poate fi într-o mansardă, într-o grotă, sub cerul liber, în stradă – poate fi chiar şi într-un club. I-aş fi spus că detest luxul de care se bucură „mai marii” bisericii, că rolul lor este acela de a ne ajuta mai mult decât prin rugăciune, că dacă primesc finanţare, nu plătesc taxe şi au avantajul de a funcţiona asemeni unui ONG, ar trebui să aibă proiecte care să aducă beneficii palpabile şi măsurabile semenilor aflaţi în dificultate.

Aş ieşi în stradă dacă mişcarea aceasta nu ar fi atât de haotică, dacă am fi în stare să ne organizăm şi să milităm pentru idei precum „liberate, pace, dreptate, adevăr, eliminarea corupţiei, etc.” prin fapte concrete şi bine planificate, dacă aş fi sigură că toţi cei care se strâng cu pancarte în pieţe, se ghidează după principiul că schimbarea începe din interior. Ştim cu toţii şi suntem de acord cu Mahatma Gandhi care spunea: „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!”, dar câţi dintre noi trăiesc urmând acest îndemn?

Biserica-spala-creiere

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s