Nu e poveste

violenta domestica„Violenţa domestică nu e o poveste” – un slogan binecunoscut promovat de un ONG care vine în sprijinul femeilor şi copiilor victime ale violenţei în familie. Toţi suntem de acord cu această afirmaţie, dar câţi dintre noi ştim cu adevărat ce se ascunde în spatele uşilor închise? O femeie nu-şi va recunoste uşor acest statut, pentru că a afirma că e o victimă este ruşinos, încă. Îndoielile care îi chinuie sufletul nu îi vor permite să declare că este agresată, căci de prea multe ori i s-a spus că este vinovată pentru ceea ce i se întâmplă, că din vina ei a luat bătaie, că dacă ar fi fost o femeie bună – aşa cum ar trebui să fie toate femeile – nu i s-ar fi aplicat nici o corecţie.

Femeia agresată se trezeşte într-o dimineaţă, se priveşte în oglindă şi nu se mai recunoaşte. Cine este străina care se reflectă tremurând în faţa ei? Să fie de vină vânătaia care îi acoperă toată arcada dreaptă sau buza spartă, deformată, care îi atârnă inestetic deasupra bărbiei? Să fie oasele care o dor de parcă ar fi alergat la maraton? Să fie așchiile care i s-au înfipt în suflet la fiecare reproş auzit cu o seară înainte de la cel pe care îl iubeşte mai presus de orice, de la cel care a promis că o va iubi, că o va ajuta, că o va proteja toată viaţa?

Încearcă să înţeleagă unde a dispărut tânăra veselă, vioaie, îmbujorată, care credea că nici un vis nu este prea măreţ, care atunci când l-a cunoscut pe el credea că împreună pot cuceri înălţimile, care a îndrăznit să ia viaţa în piept cu tot ceea ce i s-a dat, puţin sau mai puţin bun, căci nimic nu i se mai părea greu atât timp cât îl avea alături pe bărbatul ei, iubirea vieţii sale. Nu ştie ce s-a întâmplat cu el şi de ce a început să fie atât de numulțumit. În fiecare zi încearcă să-i facă pe plac, numai pentru a-l convinge că este bună pentru el, că îl iubeşte, că îi pasă; este o bună gospodină, petrece fiecare clipă numai cu el, când este la serviciu îşi ia telefonul în buzunar chiar şi la toaletă pentru a răspunde imediat atunci când o sună, căci altfel, o va acuza că se află în compania altor bărbaţi şi de aceea îl ignoră. Îşi aminteşte de toate hainele pe care le-a pus cu grijă în cutii şi a promis că le va da săracilor. Ar fi trebuit să facă asta încă de săptămâna trecută şi a uitat. Ce va spune soţul ei când le va vedea încă în casă? Astăzi va trebui să scape de ele, neapărat. Îi pare rău pentru toate acele rochii de vară cu bretele, pantaloni scurţi, fuste şi colanţi, bluze de voal şi dantelă colorată, dar îşi dă seama că poate soțul său are dreptate; nu mai sunt potrivite pentru o femeie respectabilă ca ea. Are o groază de haine pe care le-au cumpărat împreună, iar el a fost atât de amabil să o ajute să le aleagă: pantaloni din stofă, fuste până la gleznă, bluze largi ce îi permit să se mişte cu lejeritate.

Se priveşte, încă o dată, în oglindă. Îşi dă seama că nu ar fi trebuit să arunce ieri toate fardurile, atunci când soţul i-a spus că arată ca o paiaţă, un clovn patetic și trist ca acela de care au râs frenetic la petrecerea organizată în urmă cu o săptămână când copilul a împlinit 5 ani. Rujul acela roşu o făcea să arate diferit, într-adevăr. Totuşi, putea să păstreze măcar fondul de ten. Cu ce îşi va acoperi acum vânătăile?

Zgomotul pașilor lui o trezește din visare şi tresare speriată când uşa de la baie se deschide brusc. Iubitul ei soţ s-a întors de la piaţă. Atât de grijuliu este că s-a gândit să-i cumpere un fond de ten; nu o poate lăsa să iasă aşa – desfigurată – pe stradă. O priveşte cu duioşie, cu milă. O îmbrăţişează şi îi spune că o iubeşte mult, atât de mult…O asigură că regretă comportamentul din seară trecută, îi promite că nu se va mai întâmpla niciodată, dar că şi ea va trebui să renunţe la discuţiile şi glumele pe care le face de obicei cu prietenii lor comuni, mai ales cu soţul prietenei sale, sau cu nașul lor de cununie, sau cu vânzătorul de la pâine care îi zâmbeşte amabil de fiecare dată când o vede. De ce face asta? O cunoaşte atât de bine? Se petrece ceva între ei? Pentru a mia oară îl asigură că îi este fidelă, că pentru ea nu există alt bărbat, că el este centrul universului său şi îi promite că, de acum înainte, va avea mai multă grijă la aceste detalii.

Din dormitor se aud scâncetele copilului şi momentul lor „romantic” este amânat pentru mai târziu. Acum ea trebuie să-şi facă datoria de mamă, apoi pe aceea de soţie, apoi să plece la serviciu deşi nu ştie cum va ajunge pentru că simte cum genunchii i se înmoaie la fiecare pas. Dar trebuie să fie puternică – pentru ea, dar mai ales, pentru copilul lor. Îşi aminteşte de noaptea trecută, de strigătele îngrozite ale micuţului atunci când s-a trezit din somn auzind plânsul disperat al mamei sale. Cum a putut fi atât de inconştientă? Ar fi trebuit să se abţină, pentru binele copilului, așa cum a sfătuit-o soțul. Pe viitor nu va mai comite aceeaşi eroare, nu va mai greşi niciodată. Apoi, îşi aminteşte de promisiunea soţului său. Poate că episodul din seara trecută nu se va mai repeta, chiar dacă el şi-a încălcat promisiunile şi altă dată; poate că, de data aceasta, se va ţine de cuvânt. Oricum, ea nu îi va mai da motive de îndoială, niciodată.

Violenţa domestică este un demon deghizat în iubire, un parazit care se localizează acolo unde este foarte greu de găsit, care se extinde cu rapiditate şi necrozează tot în drumul său; afectează personalităţi, comportamente, idei, vieţi personale şi profesionale. Pentru a-l stârpi trebuie să înţelegem că vindecarea vine din interior, că desprinderea – oricât de dureroasă – este imperios necesară. Pentru aceasta, o femeie are nevoie de mult curaj şi ar fi de preferat să nu ajungă la limita de insuportabilitate pentru a face pasul spre vindecare. Nu aşteptaţi, dragile mele! Uneori poate fi prea târziu. Dovada o reprezintă toate decesele cauzate de agresiunile domestice, (prea) numeroasele vieţi distruse din aceeaşi cauză.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s